De ce trebuie sa țină cont părintele/îngrijitorul copilului în diversificarea copilului:

• Dezvoltarea motorie: să stea în fund susținut, să ducă jucării/obiecte la gură, să le mute dintr-o mână în alta, să arate curiozitate pentru a încerca alimente noi. Despre momentul oportun pentru începerea diversificării găsiți mai multe informații aici.
• Peste 90% din necesarul recomandat de fier și zinc în cazul copiilor alăptați care au trecut pe alimentația complementară ar trebui furnizat de alimente. Între 7-12 luni aportul de fier în alimentația copilului ar trebui să fie de 11 mg. Metodele prin care copilul își poate atinge necesarul de fier ar fi: focus pe alimentele cu biodisponibilitate ridicată a fierului (carne roșie, ficat, pește), formule de lapte îmbunătățite cu Fe în cazul copiilor care nu mai sunt alăptați, cereale pentru copii îmbunătățite cu Fe sau suplimente (doar cu recomandare medicală).
• Laptele de vacă este o sursă săracă în fier și nu se recomandă a fi folosit ca sursă principală de lapte în cazul copiilor sub 12 luni.
• Alegerea surselor de grăsimi alimentare este importantă începând din primii ani de viață. Astfel având ca model compoziția laptelui matern, grăsimile în primele 6 luni de viață ar trebui să furnizeze 40-60% din necesarul caloric al sugarului, apoi grăsimile ar trebui reduse la 35% din necesarul energetic al copilului până la vârsta de 2 ani și la 25-35% după vârsta de 2 ani. Din totalul grăsimilor aportul grăsimilor saturate ar trebui să fie < 8%, grăsimi trans < 1 %, grăsimile omega 6 între 4-10% iar omega 3 1-2% din necesarul energetic. Acizii grași omega 3 sunt printre cei mai studiați, aceștia fiind esențiali pentru dezvoltarea creierului , a sistemului nervos și a vederii copiilor. Informații despre surse de acizi grași omega 3 în alimentația copilului mic găsiți aici.
• Nu se adaugă sare și zahăr în alimentația complementară a copilului. Aportul ridicat de sare în cazul copiilor poate fi asociat cu hipertensiune alimentară mai târziu în viață iar consumul de zahăr este asociat cu dezvoltarea cariilor dentare. În plus, copiii se pot obișnui repede cu gustul sărat și dulce, acest lucru putând influența negativ preferințele alimentare.
• Mierea nu se adaugă în alimentația copiilor deoarece ar putea fi contaminată cu spori de Clostridium botulinum, fiind un risc pentru dezvoltarea de botulism în cazul copiilor
• Copilului ar fi bine să i se ofere alimente diverse, din toate grupele alimentare iar mesele să cuprindă texturi diferite și o multitudine de culori, adică varietate.
• Mai multe informații despre prevenirea alergiilor prin intervenții alimentare precoce găsiți aici.
• Folosiți fructe și legume de sezon, carne și pește din surse sigure, de preferat din agricultura ecologică pentru a diminua expunerea la pesticide a copiilor.
• Țineți cont de preferințele alimentare ale copiilor dar și de abilitățile motorii ale acestuia.
• Părintele va încuraja copilul în timpul mesei să deprindă abilități noi pentru mestecarea mâncării și pentru autoalimentare